Vinerii după amiază, am avut deobita plăcere de a fii învitatul fostei campioane la gimnastică, Adriana Cărbuneanu Tămîrjan la un antrenament al şcolii sale de gimnastică,” Gimnastică cu o campioană „.
Aflată în localitatea Băicoi, la etajjul 2 al Centrului Educațional Kidoria (un complex foarte frumos şi cochet), şcoala de gimnastică a Adrianei este locul în care campionii nu se nasc, se formează.
Antrenamentul a fost deschis cu imnul României, urmatt de încălzire şi elemente specifice de gimnastică.
Timp de aproximativ o oră, Adriana (cu naturaleţea sa cunoscută), a explicat elevelor sale cum să execute corect unele exerciţii, le-a ajutat şi încurajat.
Remarcabil stilul acesteia de a antrena cu zâmbetul pe bvune şi relaxant.
La faţa locului am asistat la un antrenament frumos şi dinamic, unde atât antrenoarea cât şi elevele sale s-au simţit precum în locul în care campionii nu se nasc, se formează.
Despre” Gimnastică cu o campioană „, a vorbit Adriana în video ataşat.
Secvenţe de la antrenament, vezi video.
” GIMNASTICĂ CU O CAMPIOANĂ
Copiii grupei de gimnastică din cadrul proiectului „Gimnastică cu o campioană”, coordonat de antrenorul Adriana Carbuneanu Tămîrjan – fostă componentă și medaliată a lotului național de gimnastică al României – desfășoară activitatea exclusiv în cadrul Kidoria – Băicoi.
Proiectul promovează dezvoltarea armonioasă a copiilor prin sport, disciplină și educație prin mișcare și se adresează atât fetelor, cât și băieților, prin programe adaptate fiecărei categorii de vârstă și nivel de pregătire.
În cadrul antrenamentelor, copiii își dezvoltă coordonarea, mobilitatea, postura, încrederea în sine și bucuria de a face sport într-un mediu educativ și motivant.
Vă invităm să descoperiți alături de noi frumusețea gimnasticii și un mediu în care fiecare copil este încurajat să își atingă potențialul prin mișcare și perseverență.”
Înainte de antrenament, Adriana Carbuneanu Tămîrjan ne-a acordat un amplu interviu.
„Înapoi în sală, altfel decât înainte”
Intro
Există oameni care nu se desprind niciodată cu adevărat de sportul care i-a format. Doar își schimbă rolul. Din gimnastă de performanță în Lotul Olimpic al României, în antrenor și formator de generații noi, Adriana Carbuneanu Tămîrjan revine în sala de antrenament cu o altă perspectivă: mai matură, mai așezată, dar la fel de legată de disciplină și rigorile gimnasticii.
Am stat de vorbă despre schimbare, performanță, viață personală și generația de azi.
G.D.: De mulţi ani nu am mai vorbit. Ce s-a schimbat în viaţa Adrianei Carbuneanu Tămîrjan?
A.C.T.: „Viața mea a trecut prin mai multe etape. Am finalizat studiile de master în cadrul Universității UNEFS București, iar apoi am revenit în sală, de data aceasta pentru prima oară în rolul de antrenor. Am antrenat la Petrolul Ploiești, am devenit mamă, iar ulterior am lucrat ca manager și contabil în propria firmă.
Toate aceste etape m-au format diferit, dar m-au ținut mereu aproape de organizare, disciplină și responsabilitate — lucruri pe care le-am regăsit constant și în sport.
Dar, în tot acest timp, nu m-am desprins niciodată de sportul pe care îl iubesc — gimnastică.
Drept dovadă, astăzi, pe lângă activitatea de contabil, sunt din nou antrenoare de gimnastică. Pentru mine, sportul nu a fost niciodată doar o etapă, ci o vocație.
G.D.: Cel mai fain/penibil moment din Lotul Olimpic de Gimnastică Artistică?
A.C.T.: Cele mai frumoase momente au fost trăirile din competițiile internaționale și spiritul de echipă. Iar momentele grele… le privești altfel în timp. O cădere, o greșeală — atunci par foarte mari, dar în Lotul Național înveți rapid să te ridici imediat și să mergi mai departe.
G.D.: Te-ai întors în sala de antrenament ca antrenor. Cum a fost? De ce ai vrut să fii antrenor?
A.C.T.: Întoarcerea în sală a fost emoționantă, chiar dacă este pentru a doua oară când m-am reîntors. Este un sentiment ciudat la început — aceeași sală, dar dintr-un alt rol. Am vrut să fiu antrenor pentru că simt că pot transmite mai departe ceea ce am învățat în anii de muncă. Nu este doar despre sport, ci despre disciplină, caracter și încredere în sine.
G.D.: Mamă, soție, antrenoare… Ce faci în timpul liber?
A.C.T.: Timpul liber este simplu și prețios. Îl petrec cu familia, încerc să mă deconectez de la ritmul intens al antrenamentelor. Îmi place liniștea, îmi plac lucrurile mici, dar reale — o plimbare, o conversație bună, momentele cu copilul meu.
G.D.: Din fostele colege, cu care ții legătura?
A.C.T.: Cu unele dintre fostele colege de lot păstrez legătura, chiar dacă nu foarte des. În lumea gimnasticii, fiecare și-a construit viața ei, dar există respect și o legătură invizibilă care rămâne mereu.
G.D.: Cum ieși dintr-o situație limită?
A.C.T.: Prin calm și analiză. Nu reacționez impulsiv. Încerc să înțeleg situația, să o descompun și să găsesc cea mai logică soluție. Din sport am învățat că panică nu ajută niciodată.
G.D.: Ce te enervează la oameni?
A.C.T.: Cu timpul am învățat să nu mă mai enervez ușor, însă există lucruri care totuși mă deranjează și dacă ar fi să enumăr câteva ar fi: Lipsa de respect și superficialitatea. Dar, în același timp, înțeleg că fiecare om are propriul nivel de înțelegere și propriile experiențe de viață, iar uneori reacțiile sau comportamentele vin din lucruri nevăzute.
G.D.: Pe lângă calități… ce defecte consideri că ai?
A.C.T.: Dacă mă uit realist la mine, aș spune că unul dintre defectele mele este faptul că sunt prea înțelegătoare. Încerc să văd partea bună din oameni și să înțeleg motivele din spatele comportamentelor lor.
De asemenea, sunt perfecționistă și destul de exigentă, mai ales când vine vorba de lucrurile pe care le fac sau le coordonez. Îmi doresc ordine, disciplină și seriozitate.
Dar cred că toate acestea vin și din felul în care am fost formată în sport — din anii de gimnastică de performanță, din munca în Lotul Național și din experiențele mele ca antrenor. Sportul m-a învățat să fiu atentă la detalii, să respect munca și să nu las nimic la întâmplare.
G.D.: Ca antrenor, cum vezi noua generație a gimnasticii românești?
A.C.T.: Văd copii talentați, dar care au nevoie de mai multă disciplină și răbdare. Lumea s-a schimbat, atenția lor este mai fragmentată, dar dacă sunt ghidați corect, pot ajunge foarte departe. Potențial există, trebuie doar format și susținut corect.
G.D.: Un mesaj pentru cititorii noștri, prahoveni și elevele tale
A.C.T.: Le mulțumesc tuturor celor care cred în sport și în educația prin mișcare.
Pentru copii și părinți, mesajul meu este simplu: aveți răbdare cu procesul, nu doar cu rezultatul. Iar pentru elevele mele — să nu renunțați atunci când este greu, pentru că acolo începe progresul.
Gimnastica nu este despre întâmplare, ci despre formare — despre muncă, răbdare și evoluție pas cu pas.
În proiectul „Gimnastică cu o campioană”, la Kidoria Băicoi, construim, zi de zi, copii mai puternici.
Pentru că, în final, campionii nu se nasc… se formează.
Iar noi asta facem aici, zi de zi.
N.R.
Adriana Tămirjan este sora geamana a celebrei sportive si foste gimnaste Ana Maria Tarmijan.Desi nu este la fel de cunoscuta,ca sora sa si Adriana a practicat gimnastica de performanta…
Aceasta s-a născut pe 8 mai 1991, la Constanta. A inceput gimnastica ( n.r. impreuna cu sora sa Ana Maria Tamirjan ) la varsta de 4 ani, la Club Sportiv Petrolul Ploiesti, sub indrumarea Gabrielei Eftimie, a Doinei Olaru si a Gabrielei Rădulescu. La 12 ani, a devenit componenta a lotului national de junioare, la Onesti. In 2007, a fost selectionate in lotul national de senioare. In 2008, din cauza unor probleme medicale la coloana vertebrală, Adriana a fost nevoită să renunte definitiv la practicarea acestui sport.
Adriana a facut parte din lotul olimpic de gimnastică artistică la Jocurile Olimpice din 2008 de la Beijing .
La campionatele europene din anul 2008, desfășurate la Clermont-Ferrand, în Franța, Adriana Tamarjan a câștigat medalia de aur cu echipa de gimnastică artistică a României.
