Coaliția pentru Educație solicită Ministerului Educației și Cercetării și Guvernului României retragerea modificării prin care bursele sociale ar urma să fie acordate doar în perioada cursurilor și menținerea acordării acestora și în vacanțele școlare. Facem apel la Președintele României și la Parlament să susțină menținerea acestui instrument esențial de echitate pentru copiii vulnerabili. Sărăcia nu ia pauză în vacanță, iar sprijinul acordat copiilor aflați în situații de sărăcie este o investiție în șanse egale, în participare școlară și în viitorul nostru comun.
Bursa socială nu este o recompensă pentru rezultatele școlare și nici o plată pentru zilele petrecute de copil în bancă. Este un instrument de echitate destinat copiilor care cresc în sărăcie sau în alte situații de vulnerabilitate. Venitul familiei, facturile și nevoile de bază nu dispar odată cu ultima zi de școală. Într-o familie vulnerabilă, bursa socială însemna rechizite pentru rezolvarea temelor de vacanță, cărți pentru lecturi suplimentare, produse de igienă și haine pentru participarea la evenimentele comunitatii, ghiozdan echipat cu tot ce e nevoie pentru începutul anului școlar.
Bursa socială este în prezent de 300 de lei pe lună. Ultimele date naționale oficiale publice identificate indică peste 840.000 de beneficiari, reprezentând 60% din totalul beneficiarilor de burse școlare. Pentru anul școlar 2025–2026 nu există, până la acest moment, o situație națională actualizată publică privind numărul beneficiarilor. De aceea, Ministerul trebuie să publice atunci când propune astfel de măsuri numărul copiilor afectați și economia bugetară estimată.
Pentru fiecare copil beneficiar, eliminarea plății în iulie și august înseamnă până la 600 de lei mai puțin într-o perioadă în care familia pregătește întoarcerea la școală. Într-o familie vulnerabilă, acești bani pot însemna mâncare, pantofi, ghiozdan, caiete, haine sau produse de igienă.
Organizațiile membre ale Coaliției pentru Educație care lucrează direct cu familii vulnerabile cunosc realitatea din spatele cifrelor. Sunt părinți pentru care începutul anului școlar înseamnă alegerea între plata unei facturi și cumpărarea rechizitelor. Cunoaștem și cazul unei familii care a folosit aceste resurse pentru a amenaja un duș în casă, astfel încât copilul să poată merge curat la școală și, cum ne-a spus familia, „să nu ne mai râdă doamna la școală”.
Aceasta este sărăcia despre care vorbim. Nu este o linie într-un Excel. Este un copil care poate ajunge la școală rușinat, marginalizat și care poate începe să lipsească tocmai pentru că școala devine locul în care sărăcia lui este cea mai vizibilă.
Bursa de merit recompensează performanța. Bursa tehnologică sprijină participarea și formarea într-o anumită rută educațională, în care se regăsesc preponderent și copii vulnerabili. Bursa socială are însă altă funcție: compensează o vulnerabilitate socioeconomică.
Actuala metodologie recunoaște această diferență și prevede acordarea burselor sociale și în vacanțe, cu excepții pentru situații precum nepromovarea sau absenteismul ridicat. Legătura dintre sprijin și responsabilitatea școlară există deja. Nu este nevoie să eliminăm bursa tuturor copiilor vulnerabili pentru a sancționa cazurile în care condițiile educaționale nu sunt respectate.
Potrivit Eurostat, 33,8% dintre copiii din România, peste 1,25 milioane de copii, se aflau în 2024 în risc de sărăcie sau excluziune socială, mult peste media Uniunii Europene, de 24,2%. România ocupă locul al treilea în UE la acest capitol, după Bulgaria și Spania.
Datele Institutului de Științe ale Educației au arătat că bursele sociale ajung cu precădere acolo unde vulnerabilitatea este mai mare. În același timp, România nu are încă suficiente programe „Școală după școală”, masă sănătoasă pentru fiecare copil vulnerabil, centre de zi sau servicii sociale și educaționale integrate în fiecare comunitate care are nevoie de ele.
În lipsa acestor servicii, bursa socială rămâne unul dintre puținele instrumente simple prin care sprijinul statului ajunge direct la copil și familie. Dacă reducem și acest sprijin, trebuie să spunem foarte clar ce punem în loc.
Raportul „Impactul economic al abandonului școlar în România”, realizat de Universitatea din București pentru AmCham România, estimează pierderile generate de abandonul școlar la aproximativ 2,3 miliarde de euro anual, echivalentul a 0,77% din PIB. Pentru cohortele analizate, costurile pe durata vieții ajung la 107 miliarde de euro, iar un tânăr care abandonează școala câștigă, în medie, cu aproximativ 190.000 de euro mai puțin pe parcursul vieții decât un absolvent de liceu.
Nu afirmăm că eliminarea burselor în vacanță produce automat abandon școlar. Dar înainte de a reduce un instrument destinat copiilor vulnerabili, Guvernul trebuie să evalueze și să publice impactul social al măsurii, nu doar economia bugetară. România pierde deja enorm atunci când nu reușește să țină copiii în educație.
Copiii nu mănâncă doar în zilele de școală. Sărăcia nu intră în vacanță. Nici responsabilitatea statului față de acești copii nu ar trebui să intre.
Fabiola Hosu
Vicepresedinte Coalitia pentru Educație
Diana Certan
Co-fondator Coalitia pentru Educație
Director executiv Organizatia Umanitara CONCORDIA
COMUNICAT DE PRESĂ
