ZILELE REPUBLICII 2026
La 156 ani de la, citirea proclamării „Republicii de la Ploiești”. Oraşul a îmbrăcat haine de sărbătoare, la care au participat peste 10 000 persoane.
Timp de 3 zile, centrul Ploieștiului, a fost polul distracției, copii, tineri și bătrâni s-au distrat și au dansat la Retrologia Party, dar și la concerte: Tania Turtureanu, Spike şi Mira, Alexandra Capitanescu, Killa Fonic şi Irina Rimes.
Aceștia participând și la un impresionant show mulţi media de drone.
În noaptea dintre 7 şi 8 august 1870, orașul Ploiești a fost scena unui frumos şi tragico comic eveniment din istoria modernă a României.
În aceea noapte s-a citit proclamarea „Republicii de la Ploiești”.
Atun ci,” urbea lui Nenea Iancu” condusă căpitanul Alexandru Candiano-Popescu, (ofițer, jurnalist și anti-dinastie) a început o revoluție împotriva regelui Carol I.
Liderii ploieșteni l-au forțat, pe șeful stației de telegraf, Stan Popescu, să întrerupă comunicațiile cu Bucureștiul și să trimită un fals decret prin care se anunța că regelel a abdicat.
În dimineața zilei de 8 august, Candiano-Popescu a anunțat populația, că „tiranu” a căzut.. Atunci s-a auto-instalat în fruntea Prefefecturii județului Prahova, a preluat controlul cazărmii dorobanților și l-a arestat pe prefectul legitim.
Timp de câteva ore, Ploieștiul a fost o republică independentă.
„Revoluția” s-a stins repede.
La București, guvernul condus de Manolache Costache Epureanu a a fost anunţat despre evenimentele de la Ploiești. Constatând că că lovitura de stat a eșuat în Bucureşti, autoritățile au reacționat imediat… la Ploieşti.
Un batalion de vânători a fost trimis cu trenul în” oraşul aurului negru”. La vederea trupelor, revoluţionarii au fugit fără a se trage vreun foc de armă.
Candiano-Popescu și alţi lideri locali au fugit, dar au fost prinși repede, Candiano fiind capturat la Buzău.
În seara zilei de 8 august, „Republica de la Ploieşti” a devenit istorie.
I.L. Caragiale. Şi Republică…
Deși revoluţia a fost un eveniment serios, „Republica de la Ploiești” este în memoria ţârii mai mult sub forma unei farse memorabile, a marelului dramaturg I.L. Caragiale.
Caragiale a ironizat mişcarea revoluționarilor în schița „Boborul”, unde prezintă evenimentele într-o cheie comică inegalabilă. De asemenea, ecourile acestei revoluții pot fi identificate și în personajul Conu Leonida, care visează la republică și la „pensie de la stat”.
În mod ironic, Alexandru Candiano-Popescu, a devenit mai târziu adjutant regal și un susținător loial al Regelui Carol I.
